Piesa cântată o singură dată

20190808_102848

Aurelia AlbAtros  mi-a adus aminte de prietenul meu Ioan Gyuri Pascu. Dumnezeu sa-l ierte!
M-am gândit sa va povestesc astăzi o amintire cu el.
Era prin 1977 iar eu, printr-o întâmplare nefericită, ajunsesem elev la Liceul din Agnita.

Pentru ca aveam voce și ureche muzicală , nu știu exact care din ele este, am ajuns destul de repede să cânt cu Gyuri, seară de seară fetelor de la căminul liceului. Usor, usor intre noi s-a legat o prietenie care a durat chiar daca dupa studenția facuta împreună in Cluj ne-am vazut extrem de rar.
Aveam 17 si m-am îndrăgostit nebunește de cea care avea sa-mi devină, de atunci, soție.
Pe vremea socialismului însa nu aveai voie sa te îndrăgostești! Ținutul de mână însemna călcare a moralei socialiste, iar un sărut era un act de mare trădare națională!
Nu o mai lungesc, aveam din cauza aceasta mari probleme cu pedagogul de la cămin si cu directorul liceului.

Faptul ca nu eram exmatriculat se datora profesoarele de româna si de specialitate ( care avea cele mai multe ore cu noi) susținătoarele mele in consiliu profesoral, în care saptamână de săptămâna, eu eram subiect de dezbatere.
A venit ziua unei mari serbări scolare in care trebuia să cânt împreună cu Gyuri si Sorin (alt prieten plecat prea devreme dintre noi) câteva piese pe scena.
Nu puteam sa pierd ocazia sa plătesc înapoi directorului, asa ca am scris un Acrostih pentru sotie, in care ii mărturiseam ca o iubesc.  Gyuri a compus muzica si s-a oferit să-l cânte in fața tuturor.
Sigur risca să zboare din liceu, odata cu mine, dar asa era Gyuri; gata oricand sa te ajute, cu orice risc!
A mers mai departe decât atât; pe scena a prezentat singur piesa ca fiind un Acrostih scris de mine, pentru o colegă dragă mie!
Agnita este/era un orașel foarte mic unde fiecare cunoaște pe fiecare, asa ca toata lumea stia povestea sibianului indrăgostit și ce probleme implica treaba asta.
S-a făcut pentru o clipă o liniște mormântală după care colegii si-au dat drumul!
Piesa a avut mare succes la colegi, la profesoara de română, nu si la director! Am scăpat basma curată toți fiindca ori nu știa ce este un acrostih, ori a pierdut firul, ori (cred eu) în spatele  directorului comunist, se ascundea un om ca noi toți!

8.08.2019

Autor: ioansperling

Vrabie migratoare

29 de gânduri despre „Piesa cântată o singură dată”

  1. Pingback: Piesa cântată o singură dată — Vrăbiuțe – Mihail stories

    1. Multumesc! Fiecare generatie are caracteristicile ei. Astazi si umorul s-a adaptat la actual. Limbajul folosit pe mine ma îndepărtează. Se înjură tot timpul, se folosesc niste cuvinte….Un umor bun, un teatru, film, este acela care il poti gusta alaturi de copilul tau!
      Si fiindca veni vorba de Divertis marea lor problema a fost refuzul celor mai multi de a deveni badarani!

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

  8. Încântată să aflu că Gyuri Pascu ți-a fost prieten. Oare nu te-am văzut niciodată alături de el și nu știam? L-am văzut odată la mare, nu doar în spectacole, ci și în stațiune prin diferite locuri. Frumoase amintiri. Poate ne dai spre lecturare versurile acelei melodii.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

    1. La mare impreuna am fost doar la un spectacol al lor in Neptun iara o poveste de 10 puncte in rest ne-am intalnit doar in studentie (facultati diferite) si cand isi vizita fratele in Germania trecea si pe la noi.
      Poezia nu-mi mai apartine si sotia nu prea e incantata cand mai „fur” si public din amintiri😂 Dar cine știe poate….cândva!

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

  9. Ce amintiri frumoase! Și ce frumoasă evocarea acestui mare artist, plecat prea curând dintre noi. Mare păcat! Dar ne rămân cântecele și momentele lui vesele, cu care a bucurat atâția oameni.
    Numai bine! 🙂

    Apreciază

    Răspunde

    1. Ce spuneti imi este nou! Oamenii sunt capabili sa despice un fir in multe parti!
      Pentru mine sunt corecte ambele oricând, pentru ca e o dorintă a noastra, care nu stim unde e sufletul respectivului. Oricum iertat inseamna in odihnă si odihnit inseamna ca a fost iertat!

      Apreciază

      Răspunde

  11. Salutare , Ioane ! 🙂
    REMEMBER de nota 10 ( zece) ! 🙂
    Pe GYURI PASCU, Dumnezeu să-L odihnească în PACE ! 🙂
    Pe Domnia Ta , de cele RELE permanent să te ferească !! 🙂 🙂
    Pe vremea când erai ELEV în anul întâi la AGNITA 🙂
    eu eram COMANDANT de COMPANIE PONTONIERI la R.2 Pontonieri ” Eftimie Croitoru” pe malul DUNĂRII bătrâne :
    http://aliosapopovici.wordpress.com/2012/08/27/
    De unde se vede că trebuie să mi te adresezi cu ” NENEA” Alioșa !!!!! 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂
    Zi BINECUVÂNTATĂ, frate IOANE ! 🙂
    Cu prietenie, Alioșa ! 🙂

    Apreciază

    Răspunde

    1. Nea Aliosa nu am fost niciodata in anul intai la Agnita ci doar in anul trei😂 dupa care am continuat la Bucuresti. In rest putem face asa cu adresarea 😂Cu e cu gradul din armata ca cine stie ce super-ofiter in rezerva oi fi devenit in toti anii astia!😂😂😂

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.