Spovedanie

Doamne de-ai putut ierta,
pe cei ce Te-au răstignit,
te rog, dă-mi iertarea Ta
și mie, cel ce-am greșit!

Tot ca ei, eu Te-am scuipat,
prin răul „dospit” în mine,
pălmi la fel și eu Ți-am dat,
neîncrezându-mă, în Tine!

Cu mulțimea-mi de păcate,
Trupul-Ți Sfânt am biciuit,
iar cu patimi repetate,
pe Cruce Te-am pironit!

Oțetul e vorba-mi proastă,
ca buretele în prajină,
lancea împunsă-n a Ta Coastă
e credința mea puțină!

Nu am Doamne fapte bune
să-Ți ung Trupul răstignit
și nici lacrimi n-am a pune
unde eu doar, Te-am rănit!

Iartă-mă și mă înoiește
din Potirul Tău m-adapă
sufletul mi-l curățește
cu al Tău Trup, Sânge și Apă!

Spre cel rău fă de acuma
nicicând iar să mă înclin
Ție doar, urmând într-una,
cât voi mai trăi! Amin!

7.04.2022

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: