Noaptea de Bobotează

Când cerurile în noaptea asta se deschid,
cheamă-mă Stăpâne ca să urc la Tine
și mâine, când ele iarăși se închid,
lasă-mă acolo, unde noaptea nu mai vine!

Nu merit eu, ca să trăiesc acolo, în veci,
dar mi-ar plăcea, o sper și o visez…
Te rog fi milostiv, păcatul să mi-l treci,
că așa ceva Te rog, așa ceva cutez!

Mi-e însă de iubire, o foame de nespus!
Și aicea pe pământ, nu pot să-o ostoiesc!
Mi-e dor de Tine, preadulcele-mi Iisus,
mi-e dor sa simt iubirea, ca pe un dar ceresc!

6.01.2023

8 gânduri despre „Noaptea de Bobotează

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: