introducere

prima parte

Robinetul a fost înlocuit într-un târziu miercuri seara după ce pe mine m-au mâncat toată ziua degetele să o fac singur! M-am abținut nu de frica unei eventuale și probabile inundații, ci de groaza că aș putea distruge filetul țevii, după care ar trebui spart peretele, înlocuită țeava, sau mai știu eu ce altă minune aș fi capabil să produc!
După această grandioasă acțiune care a durat 2 minte, am oprit din nou lucrările până astăzi când m-am putut juca de-a „Demolition man” în voie, lovind cu ură și cu ditamai barosul, biata mobilă pe care am exploatat-o nemiloși o grămadă de ani!
Se pare că am cam exagerat cu violența, am uitat și ce vârstă am, si de satarea mea de sănătate, iar acum când îmi trebuie și mai multa ură pentru un perete (trebuie schimbată totusi pozitia unui robinet ) nu mai am nici un pic! Ba îmi vine să cred că cei care au construit casa aveau de gând sa facă mai întâi un bunker atomic si s-au razgândit pe parcurs! Peretele, mortarul de pe carămizi, este probabil dintr-un aliaj de oțel care numai seamană a mortar, fiindcă altfel nu-mi explic de ce loviturile mele cu dalta și ciocanul produc doat un fel de zgârieturi și acelea nu prea adânci!
Mă duc să caut ajutor tehnic că altfel prin zgâriere nu o să reușesc niciodată ce mi-am propus! Când (și dacă) voi reuși să-mi termin partea mea de treabă, plec în Italia la refacere, iar la întoarcere trebuie să găsesc rapid pe cineva care să pună gresie, sârme prin pereți și să tencuiască, zugrăvească, toate astea contra cronometru (altfel încercam eu, chiar dacă știu că n-ar fi ieșit nimic…) ca noua mobilă e deja cumpărată și așteaptă nerăbdătoare să-și ocupe locul!
Nu mă întrebați cum ne vom descurca până atunci cu toată vesela prin cutii, ca și oalele, condimentele și tot ce mai ține de bucătarie (afară de frigider pe care l-am relocat temporal în sufragerie) că încă nu știu! Nici cum și unde vom putea găti ceva și nici cum vom putea spăla tot ce am folosit, presupunând că găsim farfuriile și tacâmurile cândva!
O idee ar fi că avem destule neamuri, prieteni, cunostințe, pe care nu i-am mai vizitat de mult! Asta e avantajul când majoritatea lor fie nu știu că am un blog, fie nu-s interesați de ce scriu în el, sătui fiind de ce aud de la mine verbal!

19.08.2025