Bătrânii

Mă tot întreb care e rostulbătrânilor pe această lumeși îmi răspund, tot eu, ca prostul:"Nu cred că au unul anume!" Poate pe vremuri rost aveau;să stea prin casă cu nepoții,sau treburi mici mai rezolvau,prin curte și țineau departe hoții! Erau desigur încă respectațipărerea lor cerută, luată-n seamă!Astăzi sunt continuu ignorațiși pentru ei este o dramă!... Citește în continuare →

Don Juan sen.

Mă uit la mine. Arăt încă bine! Departe de un Făt Frumos... (dar să il văd, bătrân ca mine, tot la fel de arătos!) Merg pe stradă.. La promenadă... Din față damă de top! "De-i zâmbesc, o pun grămadă! Se oprește, ca la un stop!" Se apropie. Mă salută... îmi face loc ca să trec!... Citește în continuare →

Nimic ascuns

  Nu vreau să par ce nu-sunt, nici să ajung ce n-am ajuns; e târziu, sunt om cărunt, n-am nimica de ascuns! Nu țin să fiu luat in seamă, nu mai am vre-un țel propus, nu-mi mai este de loc teamă, n-am nimic să țin ascuns! Nu mă atacă defăimarea, nu contest ce nu am... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: