Vrăbiuţe!

Cip! Cip!

Etichetă bătrânețe

Divorț de viață

Ce-mi mai doresc eu de la viață?Nimica, doar să „divorțăm„!Dar ea de mine încă se agață:„Hai încă-un an să încercăm!” Tot ce-a cerut să-i dau, i-am dat,n-am prea primit ce mi-am dorit!Orice-am făcut m-a refuzat,nu mai doresc, ce n-am primit!… Continuă lectura →

Eforturi zadarnice

Mă duc la Spa, mai zi de zi,sperând că voi întineriși de sub pielea fleșcăită,poate iar mușchii se ridică!Să am din nou mâini, picioare,nu bețe ca o sperietoare!Bazine fac pe săturate,pe burta (lipsă) și pe spate,în saună stau pân’ la… Continuă lectura →

Sâmbătă

Bătrânețea alungă din viață bucuria,te simți ca după un film, ce s-a sfârșit;îmbraci paltonul, pe cap pui pălăriași te îndrepți tăcut, spre ușa cu „Exit„! În minte îți apar, secvențe în reluare,zâmbești discret de-a fost o comedie,sau pe obraji răsar… Continuă lectura →

„Înțelepciunea” bătrâneții

Bătrânețea nu aduce înțelepciune,așa cum toată lumea astăzi spune,aduce în schimb un lucru cunoscut;conștiința că nu mai poți, ce ai putut! Aduce un plus de lene și comoditate,să nu faci nici ce încă se mai poate!Și pragmatism, de n-ai avut,… Continuă lectura →

Bătrânii

Mă tot întreb care e rostulbătrânilor pe această lumeși îmi răspund, tot eu, ca prostul:„Nu cred că au unul anume!” Poate pe vremuri rost aveau;să stea prin casă cu nepoții,sau treburi mici mai rezolvau,prin curte și țineau departe hoții! Erau… Continuă lectura →

Anunț: Donăm bătrân…

„Să-și cumpere bătrâni cine nu-i are!”Cunosc eu unul care-i de vânzare,copiii spun: că doi le sunt prea mult,așa că unuia, i-ar cam face vânt! Oricum, nu prea mai este de folosși mult prea des, e doar morocănos,iar fiindca moartea nu… Continuă lectura →

Don Juan sen.

Mă uit la mine. Arăt încă bine! Departe de un Făt Frumos… (dar să il văd, bătrân ca mine, tot la fel de arătos!) Merg pe stradă.. La promenadă… Din față damă de top! „De-i zâmbesc, o pun grămadă! Se… Continuă lectura →

Nimic ascuns

  Nu vreau să par ce nu-sunt, nici să ajung ce n-am ajuns; e târziu, sunt om cărunt, n-am nimica de ascuns! Nu țin să fiu luat in seamă, nu mai am vre-un țel propus, nu-mi mai este de loc… Continuă lectura →

Am mai rămas cuvinte

Din tot ce eu eram cuvintele au rămas, ca frunzele pe-un ram, de gerul iernii ars! Și acestea sunt uscate fără de sevă în ele părând că-s agățate, de ram, ca niște obiele! Când le va smulge vântul voi dispărea… Continuă lectura →

« Articole mai vechi Articole mai noi »

© 2025 Vrăbiuţe! — Propulsată de WordPress

Temă de Anders NorenSus ↑