Din tot ce eu eram cuvintele au rămas, ca frunzele pe-un ram, de gerul iernii ars! Și acestea sunt uscate fără de sevă în ele părând că-s agățate, de ram, ca niște obiele! Când le va smulge vântul voi dispărea… Continuă lectura →
În zorii zilei un pescar, adus ușor de spate parcă, pe balta dintre dealuri iar norocul și-l încearcă. Un biet pescar, trist și bătân, îi poți citi pe față că multe zile nu-i rămân, din necăjita-i viață. Dispare-ncet in trestii,… Continuă lectura →
Nu îmbătrânesc frumos sunt un soi de acritură n-am răbdare, sunt nervos și sunt tare rău de gură! Totul mă nemulțumește! De nimic nu sunt surprins! Nimic nu mă încălzește! Sunt mereu un arc întins! Nu sunt tipul de bunic… Continuă lectura →
Un bătrân azi mă privea din oglindă obosit! Cunoscut mi-se părea, poate l-am mai întâlnit! Semăna cu cineva… N-aș putea să spun cu cine! După ochi însă-mi părea, că ar semăna cu mine! Era însă mai uzat, mult mai „tăvălit”… Continuă lectura →
Sunt trecut de jumătate, traiul meu e doar anost, n-am motive a mă zbate viața mea, nu are rost! Nu mai fac planuri mărețe sau proiecte ce durează ăstea-s pentru tinerețe nu când timpul te presează! Nu aștept nici primăvara… Continuă lectura →
Nu știu când s-a întâmplat, sigur eram adormit: corpul tânăr mi s-a luat, mi-au dat unu îmbătrânit! Și ăsta „nou” e ramolit, mai tot timpu întepenește, nu e bun nici la dormit, ba-i și rece ca un pește! Mai de… Continuă lectura →
Dimineață. Mă trezesc. Obosit și buhăit. Oasele toate îmi troznesc… Înspre baie am pornit! Șchiopătez de un picior, aplecat merg ca, covrigul, mușchii, parcă toți, mă dor, nu le place nici lor frigul! În oglinda mă privesc: Barba? Lungă s-a… Continuă lectura →
Nu sunt frumos și nici simpatic Nu sunt bănos nici enigmatic Tânăr am fost (viril… odat) Nu văd ce rost am ca bărbat! Am căutare azi la femei lucru ce pare fără temei! Și cochetează să mă seducă dracu lucrează… Continuă lectura →
© 2026 Vrăbiuţe! — Propulsată de WordPress
Temă de Anders Noren — Sus ↑
