Un bolnav plângând în pat

20180521_190012

Ce e iadul?
Viața mea!
Nu îl simt pe Dumnezeu,
am uitat ce-i bucuria!
Nimeni
nu-i în jurul meu
să mă-întrebe când bolesc,
dacă nu doresc un ceai;
și
când lacrimi se pornesc:
„De ce plângi?
Spune?
Ce ai?”
Mi-este dor
de-o mângâiere
de-un sărut,
de-o îmbrățișare!
dar în loc,
primesc doar fiere!
Sau mai rău:
doar nepăsare!
Toți s-au învățat ca eu
să fiu cel care-i veghează,
însă nu sunt Dumnezeu,
ci doar om,
ce ades clachează.
Sunt bătrân
și
am obosit
să joc rolul ce mi-ați dat!
Mă simt slab și părăsit…

Un bolnav, plângând în pat.

31.01.2016

Bătrânii

elderly-man-peering-out-window-dark-night-as-waits-expected-arrival-clock-front-him-34192410

Viața nostră pare că a încetat!
A dispărut, sau ce-i cu ea?
Ce rost mai are? Oare nu-i păcat,
să o simțim, ca o pedeapsă grea?

Eu nu văd ce rost mai are?
Ce să aștept? De ce să lupt?
Zilele îmi sunt, toate, amare;
sufăr mereu! Neîntrerupt!

Ce mare bucurie să aștept?
De unde, când toți mă ocolesc?
Văd în priviri : ” Se dă deștept!”
când dau un sfat, la cei ce-îi iubesc.

Deci, experiența mea, de-o viață
tot ce știu, că am trecut prin multe,
n-are valoare, și produce greață;
nimeni n-având o clipă, să asculte!

Încurc, greoi fiind, fară de putere.
Fac planuri când de treabă mă-apuc.
Prea mult durează, ca să iasă o bere,
iar pe șosea, conduc încet și precaut!

Nu mai aud ades ce se vorbește
dacă întreb să înțeleg ce au spus;
semne își fac: „Bătrânul se dileşte”
îi vad, și-mi cade greu nespus!

Mereu bolnav de toate cele,
(O gripă, pentru mine nu e joacă!)
Curând voi fi doar oale și ulcele,
ferit de buruieni cu o placă!

Regretat sau plâns eu nu o să fiu,
n-aștept colivă, doliu, pomenire…
Vă iert dorindu-vă, până sunt viu;
să nu scăpați nici voi de îmbătrânire!
28.03.2017

Fă-o te rog pentru mine!

 mama_batrana

Când te roagă un părinte
pentru el să faci ceva,
nu uita de rugăminte
fă-i pe plac,
cu acel „ceva”!
Chiar de-ți pare o prostie,
sau lipsit de sens,
îți pare,
fă ce-ți cere,
căci el știe,
când îți cere,
ce rost are!
Și de-o spune în astfel:
„Fa-o te rog pentru mine!”
nu te roaga pentru el,
ci te roagă…
pentru tine!
Ție o să-ți folosească,
„pentru el”
ceea ce faci.
Prin iubirea ta fiască
vrea să faci , ce tu nu faci!
Fă-i această bucurie,
fă-o acum,
nu altă dată,
e bătrân și cine știe
de vei mai putea
vreodată!

Sora mea

 

În lumea asta, cumplit de imorală,
În care pragmatismul este o calitate,
În care fiecare, pe fiecare înșeală,
o soră ca a mea, e o scumpă raritate.

În timp ce frații între ei se înșeală,
Furându-şi case, averi, pământuri,
Se judecă, pe un pic de agoniseală
Sora mea, are cu totul alte gânduri:

„Să fie între noi totul de-acum legiferat
Căci cine garantează, că fica e corectă?
Și n-ar dorii, fără de ea, să fiu eu înșelat
De-un ginere, că vezi, lumea-i abjecta!”

Îmi vine chiar să râd, când mă gandesc
Că Ioana, fica ei, e om dintr-o bucată.
Ca eu, ca mai bătrân, mai iute o „mieresc”
Și-ai mei, nu se intorc în țară, niciodată!

Dar totuși recunosc, că grija pentru mine
Ascunde (simt) în spate, o mare de iubire
Ce ar face pe oricare, ca să se simtă bine
Mai mult decât ar face, orice despăgubire

23.02.2016