Stau singur în pivnița mea rece
și parcă noaptea nu mai trece,
afară câinii în lătrat se îngână,
de parcă aș fi cu oile la stână,
o stână aflată undeva pe litoral,
că pescărușii fac și ei scandal!
Din când în când acest „concert,”
este întrerupt de urletul dement,
a unei sirene aflată pe o salvare,
una de tablă, nu ce trăiește în mare,
(nici nu există mare în Sibiu,
locația la pivnița de unde scriu!)
Mă tot gândesc cum să adorm,
că am un deficit enorm de somn,
am încercat, dacă tot sunt la stână,
să număr oi, dar mă încurc în lână,
apoi cu respirația numită „în pătrat,”
care mai tare somnul mi l-a speriat!
Doar pentru unul singur patu e prea mare
și asta deocamdată n-are rezolvare,
așa că m-am sculat și latru în geam,
în cor cu câinii: ham! ham! ham!
Spre disperarea celor ce-ar dormi,
dacă „concertul” nostru s-ar opri,
așa că-l sabotează, potaie cu potaie,
prin strigăte, mâncare, sau bătaie!
Eu nu mă vând însă pe-un simplu os
și latru mai departe, cu spume, furios,
până ce în pivnița mea cândva apare,
sirena blondă, fără halat, de pe salvare,
la pieptul careia, în pat, mă cuibăresc
și-o strâng în brațe până
                                 … mă trezesc!
                                
14.04.2024